:-?

Timp.Mereu timp.E o fiinta,e un lucru,e o naluca,o fantasmagorie.El e intotdeauna prezent.Nu dispare,nu doarme,nu tace.Ne chinuie zilnic.Niciodata nu lucreaza in favoarea noastra.Adora sa ne creeze obstacole in drum,sa lege sireturile destinului.Si trece.Timpul trece atat de repede.Parca ieri era scoala aceea la care elevii desi spuneau ca nu vor sa mearga,pastrau in suflet o placere ascunsa,pitita dupa cuvintele"nu imi place".Astazi,lucrurile s-au schimbat.Au trecut cinzeci de ani.Nimic nu mai e la fel.Nici macar oamenii.Unde sunt zilele in care orice copil citea macar o carte?Unde sunt clipele in care visele inca isi duceau viata nestingherite?Unde au disparut visele,unde a disparut iubirea,placerea si implicarea?Le-a fost frica de aceste vremuri noi.Au fugit.Se protejeaza cu o perdea de fum.Nu sunt pierdute pentru totdeauna,nu inca.Avem posibilitatea sa le recapatam.Trebuie doar sa ne schimbam.Din nou.Nimeni nu vrea trecutul in ceea ce priveste tehnologia,toti vor mai mult,viitorul.Vrem sa avansam dar,nu ne gandim ca poate eram mai fericiti atunci cand abia descopeream viciul tehnologiei.Eram inca inocenti.Asa era si scoala.Era o minune sa descoperi lumea povestilor,sa inveti sa citesti,sa scrii,sa numeri chiar daca mai apoi lucrurile acestea iti pareau banale,te plictiseau.Totusi,continuai sa citesti,sa descoperi,sa creezi pentru propria-ti placere,pentru a contura rama tabloului in care se afla portretul tau.Pentru a fi cineva.Acum,ne limitam doar la a citi,a scrie,a numara.Nimic mai mult.De aceea mie mi-e dor de vremurile de demult.De perioada in care savuram o carte,mancam Jane Austen la micul dejun,la pranz luam o masa mai consistenta si ma delectam cu Dostoievski pentru ca spre seara sa iau desertul din Balzac.Voi nu simtiti asta.Nici nu va intereseaza.Voi nu mai simtiti timpul ca un impediment,nu mai vreti sa se opreasca pentru a zbura,pentru a va implini visele,sunteti niste mecanisme.Munciti doar pentru a munci.Nimic mai mult.Si asta nu e regres.E progres.
La scoala mergeti de mici,de la 4 ani.Nu mai stiti ce e aceea gradinita.Nu mai aveti sansa sa descoperiti prietenia,bucuria libertatii.Ati pierdut din start.Dar cum?Cum s-a intamplat asta?Din cauza voastra.Din cauza parintilor vostri.La ce va ajuta daca stiti totul pana la 10 ani.Ce merit aveti voi daca creierul va este inlocuit cu un cip ce contine toate informatiile necesare.E adevarat sunt multe si bune.Dar unde e satisfactia de a le fi castigat?Nu mai exista.Nu mai exista profesori.Nu mai puteti nutri simpatie fata de un anumit profesor.Nu mai este nimeni care sa va indrume pasii in a va crea lumea voastra.In a fi niste entitati unice.Ati devenit egali.Toti.Mai suntem unii,putini care va suntem "inferiori" voua.Asa ne considerati pentru ca nu stim tot ceea ce stiti voi.Dar suntem impacati.Eu una sunt.Stiu ceea ce stiu pentru ca am muncit si am muncit nu doar pentru a munci ci cu scopul de a afla,de a-mi infrumuseta lumea la care am inceput sa construiesc de mica.
Scoala nu mai poate fi numita scoala.Noi putem schimba ceva,noi putinii ramasi.Dar credeti ca ne mai pasa?Dupa cum am fost tratati de voi?De ce v-am mai salva?Pentru ca suntem oameni...